SERTARUL CU VECHITURI – TRADIŢII DE PANTELIMON SAU PINTILEI -CĂLĂTORUL

Sărbătoare cu dată fixă în calendarul ortodox, Pantelimon, numit uneori şi Sf. Ilie cel Şchiop, Pintelei-Călătorul, este fratele mai mic al Sf. Ilie, răspunzător şi el împreună cu ceilalţi sfinţi din luna iulie de provocarea incendiilor, închide astfel lunga perioadă de interdicţii având ca principal scop ferirea recoltei de foc şi grindină. În amintirea lui, ortodocşii, greco-catolici şi romano-catolici îl prăznuiesc în fiecare an, pe Sf. Pantelimon în ziua de 27 iulie asemeni altor divinităţi ce încheie câte un ciclu de şapte zile (Filipul cel Şchiop, Sân-Nicoară…).
Născut în anul 284 d. Hr. în timpul împăratului Marcus Aurelius Valerius Maximianus Herculius (286-305), dintr-o familie bogată a Imperiului Roman, în localitatea Nicomedia din Turcia antică, Ismit de azi, pe vremea împăratului păgân Maximian, cumplitul persecutor al creştinilor. Învăţătura creştină a primit-o de la mama sa, Evula, iar renumitul preot Ermolae l-a iniţiat în tainele credinţei. În tot acest timp, tatăl său, senatorul păgân Eustorgios, se închina la idoli.
Pentru desăvârşirea educaţiei, Pantelimon, care se traduce întru totul milostiv, a fost încredinţat de familie unui medic de renume din acea vreme, Eufrosin. Tot părintele Ermolae l-a botezat cu numele de Pantoleon, care se tâlcuieşte cu totul leu, ca cel ce era să fie un bărbat asemenea cu un leu.
În scurt timp, vestea minunilor săvârşite de tânărul medic Pantelimon, care practica medicina fără să ceară bani bolnavilor pe care-i vindeca, miluind pe cei săraci, s-a răspândit în tot imperiul. În scurt timp, cunoştinţele sale medicale l-au impresionat pe împăratul Maximilian, încât acesta a vrut să-l aducă la palat, ca medic personal cerându-i mai întâi să renunţe la creştinism. La refuzul său de a se închina la idoli, aşa cum i-a cerut împăratul, Pantelimon a fost torturat, apoi ucis prin decapitare.
Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, doctor fără de arginţi, este frate spiritual cu Sf. Ilie şi un bun mijlocitor pe lângă acesta pentru a fi mai îndurător cu acei credincioşii care mai cad în păcatele lumeşti.
Cea mai frecventă credinţă în această zi este marcajul hotarului verii. Din acest moment se declanşează o serie de sărbători ce au ca scop pregătirea pentru toamna ce se apropie, dând de veste cocorilor să plece, cerbului să iasă din apa care se răceşte vestind apropierea toamnei.
Se spune în tradiţia populară că se desparte vara de toamnă, soarele merge de-andăratelea schimbând crângurile, cele de vară cu cele de iarnă, întorcând frunzele teiului pe dos şi dezgolind de frunze copacii ce plâng plecarea verii şi apropierea iernii.
De aici şi expresia: Te duci tu vară, vin eu iarnă!. Sau Se duce vara ca o pâine, vine iarna ca un câine!. Pintilie Călătorul, ca martor mut al călătoriei verii, o roagă să revină şi la anul tot aşa mănoasă ca şi în anul pe care tocmai îl părăseşte.
În credinţa populară se vehiculează că în dimineaţa acestei zile mărul de aur din Grădina Raiului se scutură iar copiii ai căror părinţi au mâncat mere până la Sf. Ilie nu sunt lăsaţi să culeagă şi ei.
De Sf. Pantelimon se dau de pomană preparate din porumb şi dovlecei, multe fructe, colaci şi lumânări pentru sufletele celor decedaţi.
Îl prăznuiesc cei din mediul rural că este pericol de trăsnet, de grindină, de paralizie, de boli la oameni si animale, de friguri, de ciumă, arsuri, de lovituri, să nu aibă parte de ceasuri negre şi pagube în viaţa de familie şi pentru a călători cu bine şi cu succes.
Până în această zi recoltele ar trebui să fie isprăvite de secerat.
În credinţa populară se vehiculează ideea că este de bun augur prăznuirea acestui sfânt, deoarece ca fost doctor este de un real ajutor tuturor ce au boli grele, orbilor şi şchiopilor pentru a le uşura suferinţa.
La mulţi ani tuturor cititorilor ce poartă numele Sf. Pantelimon.
Dan Horgan
Bibliografie:
– Adrian Fochi – ,,Datini şi eresuri populare de la sfârşitul secolului al XIX-lea”, Ed. Minerva, Bucureşti, 1976.
– Antoaneta Olteanu – ,,Calendarele poporului român”, Ed. Paideia 2001.
– Arthur Gorovei – ,,Credinţi şi superstiţii ale poporului român” Ed. ,,Grai şi Suflet – Cultura Naţională” Bucureşti, 1995.
– Cornel Dan Niculae – Leacuri şi remedii magice din Carpaţi. Magia şi fiinţele fantastice din arhaicul românesc. Editura: Electra, 2011
– Elena Niculiţa Voronca – ,,Datinile si credinţele poporului român”, Ed. Polirom Iaşi 1998.
– Gh. F. Ciauşanu – „Superstiţiile poporului român” Ed. Saeculum Bucureşzi 2005.
– Ion Ghinoiu – ,,Obiceiuri populare de peste an”, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1997.
– Ion Ghinoiu – ,,Panteonul românesc” Dicţionar, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001.
– Ion Ghinoiu – ,,Sărbători şi obiceiuri româneşti”, Ed. Elion, Bucureşti, 2002.
– Ion Ghinoiu – ,,Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român 2000”, Ed. Fundaţiei PRO, Bucureşti, 1999.
– Ion Taloş – ,,Gândirea magico-religioasă la români”, Dicţionar, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001.
– Irina Nicolau – ,,Ghidul Sărbătorilor Româneşti”, Ed. Humanitas, 1998.
– Narcisa Ştiucă – ,,Sărbătoarea noastră cea de toate zilele”, Ed. Cartea de Buzunar, 2006.
– Marcel Lapteş – „Timpul şi sărbătorile ţăranului român” , Ed. Corvin, 2009.
– Marcel Olinescu – ,,Mitologie românească”, Ed. Saeculum I. O., Bucuresti, 2001.
– Mihai Coman – Mitologie populara românească. Editura: Minerva, Bucureşti, 1988.
– Proloagele de la Ohrida, Ed. Cartea Ortodoxă, 2005.
– Romulus Antonescu – ,,Dictionar de simboluri și credințe tradiționale romanești”, Ediție digitală, 2009
– Romulus Vulcănescu – ,,Mitologie Română”, Ed. Academiei R.S.R. Bucureşti, 1985.
– Simion FIorea Marian – „Sărbătorile la români” Ed. “Grai şi Suflet – Cultură Naţională”, 2001.
– Tony Brill – ,,Legendele românilor, Ed. Grai şi suflet – Cultura naţională, Bucureşti, 1994.
– Tudor Pamfile – ,,Mitologia română”, Ed. ALL, Bucureşti, 1997.
– Tudor Pamfile -,,Sărbătorile la români”, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti 1997.
– Vieţile Sfinţilor, Ed. Episcopiei Romanului şi Huşilor 1998.
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.