Mască individuală la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

“Templul cel mare” sau Sinagoga Cerealiştilor- o filă frumoasă din istoria Bârladului

 Este splendidă, este una dintre cele mai frumoase sinagogi din România ca pictură interioară și se află la Bârlad.
“Templul cel mare” sau Sinagoga Cerealiştilor- o filă frumoasă din istoria BârladuluiÎn 1930, populaţia evreilor din Bârlad număra peste 3.700 de suflete, reprezentând 14,2% din întreaga populaţie a localităţii, statistica înregistrând în 1969 doar 100 de familii. Astăzi mai sunt circa 27 de evrei, după ce pe vremea comunismului, cei mai mulţi dintre ei au ales să emigreze.
Puţinii evrei care au rămas se adună la fiecare sărbătoare specifică religiei lor şi se roagă la Sinagogă, cu toate că nu mai au de multă vreme un rabin care să îi îndrume.
Vechimea comunității evreiești – „cazul Bârlad” nu ține de domeniul legendei sau al colportării de zvonuri ci de adevărul indubitabil al documentelor. Desigur, nu de la începutul efectiv al dăinuirii lor pe aceste locuri, dar, totuși, mult îndărăt în istorie. Și ce altă confirmare mai convingătoare și-ar fi dorit evreii bârlădeni, decât aceea a marelui istoric Nicolae Iorga, care în vol. VI din Studii și documente, consemna că, în 1738, la Bârlad, ,,este numit staroste Marcu al lui Lazăr” ca să fie ,,purtător de grijă la toate nevoile și la colibele voastre și să fie el cu doi-trei dintre voi pe care l-ați ales” .
În fiecare din spațiile unde s-au așezat, evreii și-au creat un sistem de instituții, incluzând tot ceea ce le caracteriza personalitatea: sinagogi și case de rugăciuni, cimitire, școli, casa de studii, tipografii. Forma de organizare pe criterii etnice era breasla în fruntea căreia se afla hahambașia, forul suprem de conducere civilă și religioasă .
De la înființarea în anul 1896 și până astăzi Comunitatea evreiască există în mod neîntrerupt, fiind condusă de președinți precum: 1896-1898 – S. Cremnitzer; 1899-1901 – M. Herscovici; 1902 – I. M. Sternlicht; 1905 – Dr. Schonsal; 1906 – I. Perlman; 1907 – L. Zissu; 1908 – Simon Cohn; 1909- 1910 – M. Fraenkel; 1911-1912 – M. Roder; 1913-1916 – A. Broder; 1917-1919, 1923-1924 – H. Kamiel;1919-1920 – Dr. Fridman; 1921-1923; 1930-1931. Dintre aceștia cel care și-a lăsat cea mai vie amprentă în viața comunității este rabinul Aizic Taubes. Născut în 1837, a fost un apreciat talmudist, consultat de rabini europeni, coborâtor dintr-o ,,familie istorică, al cărei arbore genealogic se zice că merge până la celebrul Rasi…”, rabin în Bârlad timp de peste trei decenii. S-a bucurat de aprecierea lui Anton Bacalbașa, care, în 1897, a publicat în ziarul ,,Dreptatea” interviul – ,,La rabinul Taubes”.
Că în Bârlad era o comunitate numeroasă o dovedește și numărul mare de sinagogi  grupate în așa numita stradă a Templelor: Templul cel Mare (fondat in 1787); Templul Poalei Țedek – Croitorilor (1844), Lazar Mendelovici a fost epitropul sinagogii; între 1920-1922, este refăcută cu modificări şi îmbunătăţiri; Templul Pescarilor; Sinagoga Stolerilor; Singagoga Cizmarilor; Sinagoga Tălpuitorilor-Tălpălari; Sinagoga Rabin Liberman (datand din 1860 – demolată); Sinagoga Beit – Hamidras; Sinagoga Alesker-Ruf; Sinagoga Ceauşilor; Sinagoga din Spitalul Evreiesc; Sinagoga Moara Zeilic-Şaraga.
Sinagoga Croitorilor înființată în anul 1844 și refăcută în 1922 se afla în apropierea Sinagogii de pe strada Sf. Ilie, în spatele Bisericii cu același nume, ridicată în anul 1887. De altfel este singurul monument care se încăpățânează să supraviețuiască în Bârladul contemporan în ciuda stării de degradare avansată.
Sinagoga Rabin Liberman care datează din 1860, funcționa într-o clădire reamenajată, însă cu spațiu insuficient. Din acest motiv cu prilejul sărbătorilor importante era împrumutată o cameră de la vecini care devevenea loc de rugăciune pentru femei .
Sinagoga Stolerilor era una din cele mai mari și frumoase din oraș. Clădirea avea două etaje care erau împărțite potrivit tradiției iudaice în locuri de rugăciune pentru femei și bărbați. La  parter era sala mare cu scaune și pupitre unde se rugau enoriașii, iar la etaj  ce era amenajat asemenea unei loje de teatru era spațiul destinat rugăciunii femeilor.  Pereții erau decorați cu picturi ce reprezentau scene biblice iar candelabre din sticlă de Murano asigurau iluminarea edificiului. Pentru păstrarea Torei existau tot felul de „odăjdii” din argint executate cu măiestrie iar altarul era acoperit de cortine brodate cu fir de aur donate de-a lungul timpului de enoriași .
Sinagoga Cismarilor, sau a Tălpălarilor avea dimensiuni reduse însă acest fapt nu-i răpea din frumusețe. Deși nu avea etaj, interiorul era elegant, sala principală fiind despărțită de un zid ridicat doar pe jumătate încât dădea impresia unei loje. Din acest balcon femeile puteau urmări slujba în condiții mult mai bune.
La o mică distanță de acestea, se afla Sinagoga „Beit-Hamigdaș”,  care  funcționa ca școală unde se organizau cursuride  învățare a Torei.
Potrivit tradiției, numele sinagogilor era dat în funcție breslele care le edificau și le foloseau.
Cea mai veche sinagogă era „Alesker-Ruf”alături de care era Sinagoga Ceaușilor unde veneau la rugăciune cu precădere, enoriași în vârstă mai habotnici. Ultima era Sinagoga Pescarilor care era folosită în special iarna fiind mai ușor de încălzit, sau cu prilejul sărbătorilor când celelalte erau ocupate până la ultimul loc .
  Viața religioasă a obștii a fost slujită de cel putin 15 rabini, numeroși efori şi hahami (al căror rol era de a pregăti carnea kușer). Dintre sacerdoții evreilor bârlădeni, îi amintim, pe rabinul Aizic Taubes alături de care s-au remarcat Moise Rabinovici, Herman Brener, Iancu Rocach și atâția alții, ca Isac M. Eigeles, președintele comitetului Templului Gaster, sau Lazăr Mendelovici, epitrop al Sinagogii Croitorilor.
La 1900 populaţia Bârladului era de 20.448 locuitori din care circa o treime o reprezentau evreii. Acest număr impresionant şi-a pus amprenta asupra ,,structurilor” cotidiene ale urbei, pornind de la mental, mod de convieţuire interetnic, economic şi reacţii politice.
În perioada interbelică în Bârlad erau recenzați 4500 de evrei și 12 sinagogi mai mari sau mai mici, majoritatea situate pe strada Templelor din spatele C.E.C.-ului de astăzi. Astăzi în Bârlad mai sunt doar 27 de evrei care merg cu prilejul rugăciunilor în singurul templu rămas lângă motelul Occident .

Sursa foto: Florian Pricop și Ciprian Slemco

Prof. Marcel Proca

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.