Ziua de naștere a orașului Bârlad uitată de toată lumea!

Pe 8 octombrie,2019 s-au împlinit 611 ani de la prima atestare documentară a localității Bârlad. Anul trecut autoritatea locală anunța ,printr-un comunicat de presă, că intenționează să realizeze două busturi omagiale, care să îi înfățișeze pe Alexandru cel Bun și tatăl său, Roman al Mușatei.
Au rămas doar la stadiu de intenție!
Cel care a menționat pentru prima dată, în acte, numele „BÂRLAD” a fost ALEXANDRU CEL BUN, care, împreună cu tatăl său, ROMAN AL MUȘATEI, primul întregitor al Moldovei, își leagă strâns existența de ISTORIA BÂRLADULUI. „(…, n.r.) începuturile Bârladului datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea.
Următorul izvor care ne oferă detalii cu privire la situația așezării este privilegiul comercial dat la 8 octombrie 1408 de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov. Interesant este că Bârladul apare nu numai ca simplu punct de vamă pentru taxarea peștelui adus de polonezi de la Brăila, ci și ca ultimă vamă, alături de Bacău. „Vama de margine” ne introduce într-un subiect controversat ce are legătură cu întinderea țării Moldovei și a puterii domnului acesteia la finele veacului al XIV-lea – începutul secolului al XV-lea.
La acel moment credem că formula krainee mîto se referea la ultima vamă înainte de hotar, care presupunem că se afla atunci pe râul Trotuș și pe o linie ce lega Siretul de Prut, undeva la sud de Bârlad. Dacă hotarul țării ar fi fost pe râul Milcov și pe Siret, am fi avut cca. 80 de kilometri neacoperiți de nicio vamă, fapt greu de crezut pentru acea epocă. De altfel, formula „vama de la margine” va rămâne în formularul privilegiilor comerciale cu dublu înțeles: vamă situată chiar la graniță sau ultima vamă înainte de graniță.
O excepție o reprezintă, în mod firesc, zona montană, unde între hotar și ultima vamă puteau fi și câteva zeci de kilometri: pe drumul spre Transilvania, ultima vamă era la Moldovița. Taxarea la Bârlad a peștelui pomenită în actul emis la 1408 trebuie privită și din perspectiva apariției și dezvoltării orașului. Prevederea nu este întâmplătoare, căci negoțul cu pește și alte mărfuri aducea venituri importante, atât domniei cât și locuitorilor orașelor. De altfel, peștele apare și în privilegiul dat orașului de Ștefan cel Mare în cca. 1494-1495” („Contribuții la istoria unui vechi oraș al Moldovei: Bârlad”, Laurențiu Rădvan).
Anul acesta nimeni nu și-a mai adus aminte de această dată, în schimb tuturor actorilor de pe scena politică le va reveni memoria. La anu’ în campania electorală! LA MULȚI ANI, BÂRLAD!

 

Cristina Rădulescu

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.