Sau mai degrabă: “toamna se numără bobocii”.

Spun  toamna pentru că abia a început sezonul propice construcţiilor, în speţă al autostrăzilor.

Într-un articol anterior vi l-am prezentat pe domnul deputat  Daniel Olteanu cum spunea răspicat că în bugetul de pe 2019 este prinsă şi autostrada Tişiţa-Albiţa.

Ca să fim mai exacţi, trebuie să explicăm ce, de unde, de când, până când şi altele. O vom lua bătrâneşte şi sistematic. Domnul Covăsnianu Adrian, reprezentant al Asociaţiei “Moldova vrea autostradă” ne-a ajutat să ne facem o imagine mai clară.
Uniunea Europeană a ajuns la hotărârea că Europa are nevoie de o reţea de drumuri de mare viteză care să facă legătura între diferite ţări şi oraşe. Aşadar, în perioada 1994-1997 s-a stabilit planul principal al autostrăzilor paneuropene.  A primit numele “Trans-European Transport  Network”, pe scurt: “TEN-T”.  A fost gândit în două mari secţiuni :” The Core Network”, reprezentând conexiunile celor mai importante noduri şi “Comprehensive  Network”, reprezentând legăturile între toate regiunile europene. Încă de pe atunci, România era străbătută, teoretic, de trei din aceste drumuri strategice. Ele se numesc în literatura de specialitate “coridoare  paneuropene” sau “culoare paneuropene”.  Două  erau rutiere, coridorul 4 şi 9 şi unul era fluvial, coridorul 7.

Ne interesează coridoarele rutiere.

Coridorul 4 avea traseul: Nãdlac, Arad, Sibiu, Piteşti, Bucureşti, Constanţa, iar coridorul 9:  Giurgiu, Bucureşti, Buzãu, Focşani, Tecuci, Bârlad, Huşi, Albiţa. Acestea sunt traseele din ţara noastră, ele comunicând în afara ţării cu alte oraşe.

După aderarea la UE, unele dintre ele au fost înglobate în reţeaua internaţională la nivel european, altele s-au “pierdut”.  Traseul  Tişiţa-Bârlad-Crasna-Huşi-Albiţa face parte din reţeaua secundară de transport rutier (TEN-T comprehensive). Proiectul UE spune că reţeaua principală trebuie finalizată până în anul 2030 şi cea secundară până în 2050.

Domnul Daniel Olteanu precizează că există bani pentru execuția acestei autostrăzi. De unde?  Nu se ştie, pentru că ȋn proiectul de buget, pentru investiții ȋn infrastructură nu apare decât o vagă informație  unde doar se aminteşte de un studiu de prefezabilitate. Aceasta, posibil să fi apărut ȋn urma protestelor din Piața Victoriei ale Asociației “Moldova vrea autostradă” din februarie anul curent.

Ȋnsă nu este nimic sigur!

Construcția  acestei autostrăzi este trecută la proiectele ce, poate,  vor avea “norocul” să fie bugetate cu condiția de a primi aprobările şi avizele necesare. Ȋn documente sunt ȋnscrise o sumedenie de proiecte ȋnsă fără o proiecție bugetară, fără bani reali prinşi ȋn proiecte, fără filă de buget deschisă pentru fiecare proiect ȋn parte, fără specificarea tipului de proiect, fără detaliu de execuție.

Pentru a vorbi de un proiect cu siguranță bugetat, trebuie să fie deschis un credit bugetar anume pentru acel proiect. Numai aşa există certitudinea că sunt bani reali alocați proiectului.

Ȋntrebat fiind dacă există un credit bugetar pentru această autostradă, Daniel Olteanu a susținut că are o clară promisiune pentru o rectificare bugetară ȋn acest sens. Asta ȋnseamnă un credit de angajament bugetar. Bine ar fi şi aşa! Ȋnsă ştim cu toții că piedicile pot apărea oricând, din orice fleac şi proiectul să fie anulat. Aşa cum s-a ȋntămplat cu o altă autostradă a cărei execuție a fost anulată din cauză că traseul ei se suprapunea  traseului deplasării carnivorelor mari.

Nu spunem că Daniel Olteanu a mințit, ci ne ȋntrebăm care este realul motiv pentru care domnia sa crede cu tărie că această autostradă va fi bugetată. Sau crede doar ce i s-a spus de la “centru”, sau domnia sa ştie ceva ce nimeni altcineva nu a apucat ȋncă să afle!

Până la toamnă vom afla dacă a avut sau nu dreptate. Va fi prea târziu oare? Nu credem! Până ȋn 2050 mai este!

Dar răbdare mai avem?

 

 

Iulia Chiper

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.